Al 5-lea Personaj

By Adriana Subin

”- Știi, grăuntele de nisip ...
- Care grăunte de nisip?
- Un grăunte de nisip, pe o plajă întinsă cât vezi cu ochii...
- Habar n-am despre ce vorbești!
- Despre firul de nisip pe care toți îl strivesc sub tălpi. Nu o fac intenționat, nimeni nu ține să-l calce dinadins în picioare. Pur și simplu îl ignoră. De parcă nici n-ar exista. Grăuntele de nisip e invizibil și nu contează, nimănui nu-i pasă dacă e tot acolo, sau a fost spulberat de vânt, sau însăși existența lui a fost o iluzie, în care s-a scăldat singur. Nici măcar pentru Steaua aceea pierdută, care l-a azvârlit în vremuri imemoriabile prin Univers, grăuntele nu mai există.
- Și ce-i cu asta?
- Încearcă să înțelegi, să accepți și apoi să-ți repeți de-atâtea ori, încât să privești realitatea prin prisma acestei revelații - ACEL GRĂUNTE DE NISIP EȘTI TU! Nu contezi cu adevărat pentru nimeni, ești sortit să te zbuciumi în van, existența TA e absolut nebăgată în seamă. Mimezi o viață apartenența la o mulțime sau alta, doar ca să-ți poți ignora Singurătatea. Numai întâmplător poți pătrunde într-un ciorap și poți jena talpa cuiva important, suficient cât să prinzi conturul unei clipe. Clipa în care vei fi înlăturat ca orice altă fărâmă infamă de mizerie. Când vei fi pătruns de această realitate și vei reuși să o accepți cu detașare, atunci Înțelegerea va veni de la sine: Singurătatea, Nașterea, Singurătatea, Viața, Singurătatea, Moartea, Singurătatea... Singurătatea...
- Moartea nu e și sfârșitul Singurătății?
- Mă tem că nu, dragul meu. Singurătatea vine dinainte și dăinuie dincolo de noi. Restul e iluzie.
( autorul - MOTTO la capitolul I, Un Răsad pentru Pustiul Minții)

• Language: Română
• Publisher: Adriana Subin
• Release date: Mar 6, 2017
• ISBN: 9781370638291

Adriana Subin

Îmi place să scriu, asta-i tot. M-am apucat de scris destul de târziu, doar ca un hobby și dintr-o reticență pe care mi-ar fi greu s-o motivez în două cuvinte, n-am bătut niciodată la ușa vreunei edituri de carte tipărită, cu vreuna din cele 11 cărți polițiste pe care le-am scris, din 2008 și până acum. Puține lucruri îți pun în mișcare toate cotloanele minții, precum o scriitură polițistă și poate că-n timp, devii dependent de logica intrigii, ca de un drog. Dar plăcerea de-a scrie nu merge întotdeauna mână-n mână cu Talentul, iar noi trebuie să avem decența de-a nu le confunda. Bucuria scrisului e un Dar copleșitor în sine, care zic eu că ar trebui de multe ori, să ne ajungă. Nu trebuie să distrugem copaci, pentru ambiția de-a ne vedea absolut toți, numele înscris pe o copertă. Și totuși, așa cum era de așteptat, ”sertarul” începe să-mi devină neîncăpător, iar asta mi-a sugerat o soluție de compromis – lansarea manuscriselor în Deep Space Smashwords. Nu știu ce se va întâmpla de-acum cu ele. Posibil să se piardă în singurătate. Sau să descopere și să fie adoptate, de un nou Univers... Habent sua fata libelli.Prietenii mi-au sugerat să spun ceva mai mult despre mine însămi. Dar pentru cine ar fi interesant? Lumea cărților mele dezvăluie cum gândesc, deci cine sunt cu adevărat, mai profund decât aș putea-o face eu vreodată. Se spune că suntem de foarte multe ori singuri, în mijlocul unei mulțimi de oameni. Doar când scrii, e invers - ești înconjurat de-o mulțime, atunci când toată lumea te crede singur. Personajele mele mă cunosc cel mai bine. Ceea ce nu spun ele nici nu contează. Și la urma-urmei, trebuie îngăduit unei doamne, care pe deasupra mai scrie și policier, să se-nvăluie într-un dram de mister...