Discover millions of ebooks, audiobooks, and so much more with a free trial

Only $11.99/month after trial. Cancel anytime.

Parabolele Milostivirii. Glas intr-un cor de rugaciune
Parabolele Milostivirii. Glas intr-un cor de rugaciune
Parabolele Milostivirii. Glas intr-un cor de rugaciune
Ebook171 pages3 hours

Parabolele Milostivirii. Glas intr-un cor de rugaciune

Rating: 0 out of 5 stars

()

Read preview

About this ebook

Cartea „Parabolele milostivirii. Glas intr-un cor de rugaciune” ne invita sa ascultam in diferite ipostaze glasurile insistente, pline de grija sau stinse, si glasurile indiferente, pline de critica sau semete, in dinamica interactiunii dintre cererile exprimate de acestea. Sunt glasuri care prezinta problemele din viata zilnica si care exprima dorintele persoanelor intalnite de Isus fie in Galileea, fie in lunga sa calatorie spre Ierusalim.
Modelul propus este tipic catehezelor kerigmatice, in care se pune un accent deosebit pe aprofundarea cuvantului sacru si pe marturisirea credintei in Isus Cristos, chipul vizibil al milostivirii lui Dumnezeu.
Fiecare cateheza este structurată in trei parti: „Momentul cheie”, „In lumina credintei” si „Prin prisma vietii”, parti carora le corespunde descrierea contextului si a parabolei, aprofundarea temelor propuse si interpretarea mesajului de credinta transmis in parabola si in diferite texte biblice.
In partea a treia a fiecarei cateheze sunt introduse referinte din textele liturgice de la Miercurea Cenusii si de la primele cinci duminici ale Postului Mare, iar in paragraful „Invataturi de reamintit” sunt propuse intrebari şi răspunsuri din Catehismul Bisericii Catolice.
Aprofundarea temelor si a situatiilor prezentate de-a lungul celor șase cateheze ar putea contribui la gasirea raspunsurilor potrivite in „timpul de har" al Anului Sfant dedicat Milostivirii divine, dar ar putea fi si o lumina pe calea trairii zilnice a credintei.

LanguageRomână
PublisherMihai Roca
Release dateMar 11, 2016
ISBN9781311442048
Parabolele Milostivirii. Glas intr-un cor de rugaciune
Read preview

Related to Parabolele Milostivirii. Glas intr-un cor de rugaciune

Related ebooks

Reviews for Parabolele Milostivirii. Glas intr-un cor de rugaciune

Rating: 0 out of 5 stars
0 ratings

0 ratings0 reviews

What did you think?

Tap to rate

Review must be at least 10 words

    Book preview

    Parabolele Milostivirii. Glas intr-un cor de rugaciune - Mihai Roca

    Prima cateheză

    Un creditor şi doi debitori

    Isus din Nazaret se comportă altfel decât învăţătorii Legii.

    Faima faptelor lui Isus a impresionat şi surprinde plăcut pe toţi prin noutate. Sunt fapte marcate de originalitate. Nemaiauzite, trezesc gânduri adormite şi căutări dintotdeauna.

    Chiar cu puţin timp înainte de a intra în casa lui Simon, Isus l-a vindecat pe slujitorul centurionului roman (cf. Lc 7,1-10) şi a înviat pe fiul unei văduve, la porţile de intrare în cetatea Naim (cf. Lc 7,11-17). Cine a mai pomenit de astfel de fapte în ţara lui Israel? Bunătatea şi milostivirea lui Dumnezeu sunt ceva palpabil în cuvintele rostite şi în faptele împlinite de el. Şi oare nu erau chiar acestea – primirea celor păcătoşi, vindecarea bolnavilor şi învierea celor morţi – confirmarea că Isus este cel care trebuia să vină?

    Îl numesc Învăţătorul cei de vază şi mai ales cei simpli.

    Îl numesc: Învăţătorul din Nazaret.

    Îl cunosc drept unul care se exprimă în mod total liber şi deschis. Unul care nu caută şi nu ascultă după faţă, care nu judecă după aparenţe şi care propune o învăţătură fără umbră de prejudecată.

    Învăluit întotdeauna de bunătate, Isus atrage şi fascinează, şi ca atare este căutat de Simon fariseul şi este invitat la o masă festivă.

    I. Momentul cheie

    1. În casa lui Simon fariseul

    Fariseul Simon îl invită pe Isus şi pe ucenicii săi la prânz. Om cu renume, dorind să fie mare sărbătoare în casa sa, a organizat un adevărat ospăţ în cinstea lui Isus şi a invitat pe mulţi prieteni de-ai săi, farisei şi oameni de seamă ai locului. Ospăţul era început când, instantaneu, o femeie păcătoasă din cetate a intrat cu toată opoziţia în sala festivă şi a mers direct la Isus. Plângând, stătea la picioarele lui. În văzul tuturor – fără sfială şi fără să privească la cei din jur – a început să-i ude picioarele cu lacrimi şi mai apoi să i le şteargă cu părul capului ei. Îi săruta picioarele şi le ungea cu miresme.

    Femeia nu rosteşte nici un cuvânt şi nu se aude o vorbă din partea cuiva.

    Doar câteva şoapte şi murmure abia se desluşesc în mirarea generală ce a pus stăpânire pe întreaga sală. Gestul femeii i-a lăsat pe meseni în parte înmărmuriţi, în parte indignaţi.

    Învăţătorul a acceptat ca o păcătoasă publică să-i atingă picioarele!

    Fariseul Simon – considerând curajul femeii ca necugetat şi privind cu suspiciune spre Isus – îşi spunea în sine: „Dacă acesta ar fi fost profet, ar fi ştiut cine şi ce fel de femeie este aceasta care îl atinge, căci este o păcătoasă" (Lc 7,39).

    Notează evanghelia că între Isus şi Simon a început imediat următorul dialog:

    – Simon, am să-ţi spun ceva.

    Iar el a zis:

    – Spune, Învăţătorule!

    – Un creditor avea doi debitori. Unul îi datora cinci sute de dinari, iar celălalt cincizeci. Neavând ei cum să dea înapoi, stăpânul i-a iertat pe amândoi. Aşadar, care dintre ei îl va iubi mai mult? Răspunzând, Simon i-a zis:

    – Cred că cel căruia i s-a iertat mai mult.

    El i-a zis:

    – Ai judecat corect.

    Atunci, întorcându-se către femeie, i-a spus lui Simon:

    – Vezi femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi tu nu mi-ai turnat apă pe picioare; ea însă mi-a udat picioarele cu lacrimi şi mi le-a şters cu părul ei. Nu m-ai sărutat; ea însă de când a intrat, nu a încetat să-mi sărute picioarele. Tu nu mi-ai uns capul cu untdelemn, ea însă mi-a uns picioarele cu miresme. De aceea îţi spun: i s-au iertat păcatele, pentru că a iubit mult; însă cui i se iartă puţin, iubeşte puţin. Apoi a spus către ea:

    – Păcatele ţi-au fost iertate.

    Cei care erau cu el la masă au început să-şi spună în sine:

    – Cine este acesta care iartă şi păcatele?

    Însă el a zis femeii:

    – Credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace! (Lc 7,40-50).

    Mare a fost surpriza pentru Simon şi pentru invitaţii săi.

    Din experienţa proprie, şi-au reamintit toţi că sunt greşitori şi că au nevoie de iertare, iar din parabola povestită de Isus lui Simon au înţeles că şi ei aveau nevoie de milostivire, nu numai cei simpli şi nevoiaşi sau cei păcătoşi.

    2. Umilinţă şi recunoştinţă

    Era obicei ca în timpul unui banchet uşile să rămână deschise, iar cei curioşi care intrau sau care ieşeau să aibă posibilitatea de a aprecia bunătatea stăpânului casei. Foarte probabil, chiar această deschidere faţă de toţi a favorizat faptul mai puţin comun relatat în evanghelie.

    Totul s-a petrecut într-un context propice pentru discuţii şi confruntări, în timpul banchetului. Femeia nu spune nimic, nu deschide gura, nici acum şi nici altă dată.

    Pentru ea totul este admiraţie şi uimire.

    Plânge amar la picioarele lui Isus, îi sărută picioarele şi printr-un gest de iubire şi de recunoştinţă le unge cu uleiuri parfumate. Gesturile ei arată umil